Ce se întâmplă cu euro: de ce a atins cursul un nou maxim istoric

Miercuri, 23 septembrie 2026, cursul de referință anunțat de BNR a urcat la 5,2788 lei pentru un euro — cel mai ridicat nivel din istorie, cu un ban peste precedentul record de 5,2688 lei, stabilit pe 6 mai. Titlurile de presă au fost pe măsură. Merită însă despărțit ce s-a întâmplat de cum sună, pentru că cifrele spun o poveste mai puțin dramatică decât cuvântul „record”.

Ce s-a întâmplat, în cifre

Creșterea de miercuri a fost de 1,41 bani față de ziua precedentă, adică aproximativ 0,27%. Pentru comparație, episodul din mai — declanșat de căderea guvernului prin moțiune de cenzură — a împins cursul cu peste 5 bani într-o singură zi, iar pe parcursul acelei săptămâni leul s-a depreciat cu circa 3,4%. Mișcarea de acum este de altă magnitudine: un pas mic, care a depășit un prag psihologic pentru că plecam deja de foarte sus.

Evoluția ultimelor ședințe arată mai degrabă o alunecare lentă decât un șoc:

• 14 septembrie: 5,2567 lei
• 18 septembrie: 5,2644 lei
• 21 septembrie: 5,2649 lei
• 22 septembrie: 5,2647 lei
• 23 septembrie: 5,2788 lei — noul maxim istoric
• 24 septembrie: 5,2770 lei, în ușoară scădere

Joi, cursul s-a temperat marginal, semn că nu asistăm — cel puțin deocamdată — la o spirală. Evoluțiile zilnice complete se pot urmări în arhiva de cursuri.

De remarcat și că leul a cedat teren nu doar față de euro: miercuri, dolarul a fost cotat la 4,6265 lei, francul elvețian la 5,6205 lei, iar lira sterlină la 6,1442 lei. Nu e o poveste „euro puternic”, ci una „leu ușor mai slab”.

De ce s-a întâmplat

Explicația cel mai des invocată în piață leagă două evoluții recente. Randamentele titlurilor de stat românești au crescut constant, scadența de 10 ani ajungând la 7,44% — iar în paralel leul s-a depreciat ușor. Adrian Codirlașu, președintele Asociației CFA România, sugera că cele două sunt corelate: e posibil ca unii investitori străini să fi vândut din obligațiunile în lei pe care le dețineau și să fi schimbat leii în valută pentru a-și retrage banii.

Mecanismul nu e nou și l-am descris pe larg în analiza despre ratingul de țară: România își finanțează o parte din deficit prin investitori străini, iar când percepția lor de risc crește — din motive fiscale, politice sau externe — ieșirile de capital pun presiune directă pe curs. Fundalul rămâne cel știut: deficit bugetar în ajustare, dar încă mare, rating suveran pe ultima treaptă de investment grade la toate cele trei agenții mari și un test important în față — bugetul pe 2027.

Cu alte cuvinte, nu a apărut o veste nouă și gravă miercuri. S-a acumulat, treptat, un preț al incertitudinii deja existente.

Contextul care lipsește din titluri

Trei repere ajută la calibrarea reacției:

1. Deprecierea este graduală, nu bruscă. De la minimul din 15 aprilie (5,0914 lei) până la recordul de miercuri, euro a câștigat circa 3,7% — în cinci luni. Episodul din mai a produs aproape toată această mișcare într-o săptămână; de atunci, cursul a stat remarcabil de stabil în jurul lui 5,26.
2. Recordurile nominale sunt inevitabile într-o economie cu inflație mai mare decât zona euro. Leul se depreciază tendențial de ani buni; „cel mai ridicat nivel din istorie” descrie aproape orice vârf local dintr-o serie care crește lent. Informația utilă nu e recordul, ci viteza cu care se mișcă cursul.
3. BNR nu apără un nivel anume, dar temperează mișcările bruște. România are un regim de flotare administrată — am explicat mecanismul aici. În episoadele anterioare de tensiune, banca centrală a intervenit pentru ca ajustarea să fie ordonată, iar după episodul din mai guvernatorul BNR descria nivelul atins drept unul de echilibru.

Asta nu înseamnă că totul e în regulă. Dobânda de 7,44% la 10 ani este un cost real și ridicat al finanțării statului, iar presiunea pe curs reflectă o încredere fragilă, condiționată de continuarea consolidării fiscale. Dar între „fragil” și „criză valutară” este o distanță mare, iar datele de acum o susțin pe prima variantă.

Ce înseamnă pentru tine

• Rate sau chirii legate de euro: la un curs cu 1,4 bani mai mare, o rată de 500 de euro costă cu circa 7 lei mai mult decât marți. Merită știut exact, nu estimat din titluri — convertorul valutar folosește cursul oficial al zilei.
• Economii: schimbul „de frică”, făcut la cotații de moment din case de schimb, costă de regulă mai mult decât deprecierea de care te temi — am detaliat diferențele dintre cursul BNR și cursurile practicate aici.
• Facturare și contabilitate: pentru contracte și raportări pe termen lung, mediile lunare și anuale dau o imagine mai fidelă decât cursul unei zile cu record.
• De urmărit în perioada următoare: randamentele titlurilor de stat, calendarul evaluărilor de rating și adoptarea bugetului pe 2027 — acestea sunt variabilele care pot mișca durabil cursul, nu recordurile nominale de la o zi la alta.

Pe scurt

Euro a atins pe 23 septembrie un nou maxim istoric la cursul BNR, 5,2788 lei, dar mișcarea zilnică a fost una modestă — 0,27% — iar joi cursul s-a temperat ușor. Explicația plauzibilă ține de randamentele în creștere ale titlurilor de stat și de retrageri ale unor investitori străini din obligațiunile în lei, pe fondul incertitudinii fiscale. Nu este un șoc de tipul celui din mai, ci continuarea unei deprecieri lente, cu cauze cunoscute. Reperele de urmărit sunt dobânzile la datoria statului și bugetul pe 2027, nu titlurile despre recorduri. Cursul zilnic și istoricul complet rămân disponibile în arhivă.